Metoda reducerii la unitate

Metoda reducerii la unitate

Metoda reducerii la unitate este una dintre cele mai simple și utile metode aritmetice de rezolvare a problemelor, mai ales în clasele V–VIII.

Este folosită atunci când vrem să aflăm cât costă, cântărește sau valorează o unitate (1 obiect, 1 kilogram, 1 litru etc.) și apoi folosim acel rezultat pentru a calcula cât înseamnă mai multe unități.

Se numește așa deoarece prin intermediul ei se află cât valorează unitatea.

Exemple

Exemplu 1:

3 brutari coc 10 pâini în 6 ore. Cât timp le ia la 6 brutari?

Aflăm cât timp i-ar lua unui brutar (1 unitate):

6 ore x 3 = 18 ore.

Aflăm cât timp le-ar lua la 6 brutari

18ore6=3orefrac{18 ore}{6} = 3 ore

Exemplu 2:

Dacă 5 caiete costă 25 lei, cât costă 3 caiete?

  1. Aflăm cât costă 1 caiet: 25 ÷ 5 = 5 lei.
  2. Aflăm cât costă 3 caiete: 5 × 3 = 15 lei.

Răspuns final: 15 lei.

Proporționalitatea

Poate fi de două feluri

  • direct proporționale
  • invers proporționale

Cum știu dacă e direct sau invers proporțional?

SituațieTipCe se întâmplă?
Mai multe produse = mai mult costDirectCrește – Crește
Mai mulți muncitori = mai puțin timpInversCrește – Scade
Mai mult timp de mers = mai multă distanțăDirectCrește – Crește
Viteză mai mare = timp mai scurtInversCrește – Scade

Dacă una scade și cealaltă scade mai puțin sau mai mult, poate fi:

  • Invers proporțională, dacă scăderea uneia determină creșterea sau micșorarea inversă a celeilalte (proporțional invers).

Sfat: Nu te uita doar dacă valorile cresc sau scad, ci cum variază între ele.
Întreabă-te: Dacă una scade, ce se întâmplă cu cealaltă, în mod proporțional?

Proporționalitatea directă

Exemple cu proporționalitate directă (metoda clasică)

Exemplul 1: Prețul produselor

4 kg de mere costă 20 lei. Cât costă 7 kg?

  1. Aflăm cât costă 1 kg:
    20 lei ÷ 4 kg = 5 lei/kg

  2. Aflăm cât costă 7 kg:
    5 lei/kg × 7 kg = 35 lei

Proporționalitatea inversă

Exemple cu proporționalitate inversă

Exemplul 3: Muncitori și timp

6 muncitori termină o lucrare în 10 zile. În câte zile o termină 3 muncitori?

Aici este invers proporțional: mai puțini muncitori → durează mai mult.

  1. Reducem la unitate:
    6 muncitori → 10 zile
    1 muncitor → 10 × 6 = 60 zile
    3 muncitori → 60 ÷ 3 = 20 zile

Exemplul 1: Viteză și timp

Un autobuz merge cu 60 km/h și ajunge în 3 ore. În cât timp va ajunge dacă merge cu 90 km/h?

  1. 60 km/h → 3 ore

  2. 1 km/h → 3 × 60 = 180 ore

  3. 90 km/h → 180 ÷ 90 = 2 ore

Exemplul 2: Timp și distanță

Dacă în 2 ore parcurgi 80 km, câți km parcurgi în 5 ore?

  1. 80 km ÷ 2 ore = 40 km/oră
  2. 40 km/oră × 5 ore = 200 km

Observație: În loc să împărțim 10 la 6, am înmulțit, pentru că este proporționalitate inversă.

De ce contează proporționalitatea?

Pentru că metoda reducerii la unitate funcționează diferit în funcție de tipul de relație:

  • la direct proporțional: împărțim și apoi înmulțim;
  • la invers proporțional: împărțim, dar inversăm raportul (mai jos ai exemple clare).

Proporționalitate directă

Când o mărime crește, și cealaltă crește.

1. 4 mere costă 8 lei. Cât costă 6 mere?

1 măr = 8 : 4 = 2 lei
6 mere = 6 × 2 = 12 lei

2. Un robinet umple o cadă în 10 minute. Câte minute durează să umple 3 căzi?

1 cadă = 10 min
3 căzi = 3 × 10 = 30 min

3. 5 caiete costă 25 lei. Cât costă 2 caiete?

1 caiet = 25 : 5 = 5 lei
2 caiete = 2 × 5 = 10 lei

Proporționalitate inversă

Când una crește, cealaltă scade.

4. Un muncitor termină o lucrare în 6 zile. În câte zile o termină 2 muncitori, lucrând la fel?

1 muncitor → 6 zile
2 muncitori → 6 : 2 = 3 zile

5. O mașină merge cu 60 km/h și ajunge în 2 ore. În cât timp ajunge dacă merge cu 120 km/h?

Timpul e invers proporțional cu viteza
Timp = 2 × 60 / 120 = 1 oră

Care sunt pașii metodei reducerii la unitate?

Pasul 1: Aflăm cât revine la o unitate (împărțim totalul la numărul de unități).
Pasul 2: Înmulțim rezultatul cu numărul dorit de unități pentru a obține răspunsul.

Întrebări frecvente

Ce este metoda reducerii la unitate, de fapt?

Este o metodă de rezolvare a problemelor de matematică în care aflăm cât revine la o unitate (la 1), apoi înmulțim pentru a afla cât revine la mai multe unități.

Când aplicăm metoda reducerii la unitate?

O folosim când avem o proporție constantă și vrem să aflăm cât costă/cântărește/durează 1 unitate, pentru a calcula apoi cât înseamnă mai multe unități.

Este metoda reducerii la unitate o regulă de trei simplă?

Da, este o formă de regulă de trei simplă directă, unde valorile cresc sau scad proporțional. Prima dată reducem la 1, apoi calculăm pentru cât ne trebuie.

Pot aplica metoda și în probleme cu timp, viteză sau muncă?

Da! Poți folosi metoda la orice problemă proporțională: timp de lucru, viteză, distanță, bani, cantități, etc.