Aleargă după ciolan

Expresia „a alerga după ciolan” este o expresie ce denotă un comportament oportunist, materialist ce subliniază „foamea” de bani sau dorința arzătoare de a-i avea.

„A alerga după ciolan” înseamnă lăcomie, oportunism individual, materialism extrem, lipsa de atenție față de interesele altora.

Foarte important de înțeles este însă să nu utilizăm expresia în context greșit. Adesea cei ce folosesc expresia „aleargă după ciolan” se referă la oameni care muncesc din greu.

Este un lucru foarte greșit deoarece cei ce „aleargă după ciolan” nu sunt în căutare de oportunități de muncă ci doar de foloase. Aceștia încearcă să corupă un sistem astfel încât să aibă parte de beneficii materiale într-un mod rapid și ușor neluând în calcul consecințele.

Originile expresiei

Originile acestei expresii datează din perioada interbelică în care politicienii și funcționarii publici se preocupau masiv de interesul personal și nu de deservirea maselor.

Ciolanul în acest context este reprezentarea unei recompense de ordin material. Astfel, expresia face comparație cu „disperarea” unui câine pentru a obține acel ciolan.

Câinele este dispus să facă aproape orice pentru a obține acel ciolan, fără să aibă vreo formă de raționament sau limită ori conștientizare a celor din jur.

Prin exprimarea acestei sintagme se înțelege că asemenea unui câine înfometat și persoana către care se îndreaptă afirmația este dispusă să facă orice pentru beneficiile materiale.

Acest lucru denotă o persoană lipsită de scrupule, etică sau binele comun. În acest caz „foamea” de bani și resurse este mai presus decât orice.

Desigur, utilizarea acestei expresii nu face ca afirmația să fie una fondată și uneori aceasta este expusă ca formă de invidie sau frustrare.

Exemple

„Politicienii aleargă după ciolan mai ceva decât un câine înfometat.”

„Desigur că au crescut taxele, doar aleargă după ciolan, nu?”

„Oamenii care aleargă după ciolan nu sunt prea atenți la ce se întâmplă în jurul lor.”

„Deși are tot ce îi trebuie, Radu aleargă după ciolan și și-a neglijat copiii în ultimul timp.”

„Eu nu doresc să am prieteni care doar aleargă după ciolan. Vreau să am parte de oameni sinceri și binevoitori.”

„Șeful stă bine-mersi și salariile au scăzut. Aleargă după ciolan, dar la noi nu se gândește.”

„În loc să muncească cinstit, preferă să alerge după ciolan, schimbând taberele politice după cum bate vântul.”

„Grija lor ar trebui să fie îmbunătățirea comunității, nu alergarea după ciolan.”

„Angajații și-au pierdut încrederea în conducere după ce și-au dat seama că interesul este de a alerga după ciolan.”

„Organizația s-a prăbușit foarte rapid în momentul în care oamenii au ales să alerge după ciolan.”

Concluzie

„A alerga după ciolan” este o expresie care surprinde perfect realitățile complexe și adesea frustrante ale societății românești.

Într-o lume în care valorile morale sunt adesea subminate de tentația succesului rapid, este esențial să ne amintim că adevărata realizare vine din contribuția noastră la binele comun, nu doar din obținerea de beneficii materiale.

Astfel, expresia servește ca un memento pentru importanța integrității și a eticii în toate aspectele vieții, de la politică la afaceri și relații personale.