Regionalismul
Știai că în diferite colțuri ale României oamenii spun lucrurile altfel, chiar dacă vorbesc aceeași limbă?
În loc să spună "porumb", unii zic "păpușoi", iar în loc de "cheie", alții zic "chie". E ca un joc secret al cuvintelor, care se schimbă de la o zonă la alta!
Aceste cuvinte speciale se numesc regionalisme, și ele fac limba română mai colorată și mai interesantă. Hai să descoperim împreună cum vorbesc oamenii din Ardeal, Moldova, Oltenia sau Banat – vei vedea că fiecare zonă are farmecul ei!
În lingvistică și lexicologie regionalismele, cunoscute și ca provincialisme, sunt varietăți ale cuvintelor unei limbi, (dialect) limitat la o anumită zonă. (Oltenia, Moldova, Transilvania, Muntenia etc)
Exemple de regionalisme
Ardeal
- bolund = nebun
- no = haide sau deci
- șede = a sta
- cantă = vas de lut
Oltenia
- cârpător = tocător
- cătrănit = supărat
- chituc = trunchiul copacului
- muică = mamă
Banat
- grăi = a vorbi
- ghibol = copil
- lulea = foarte mult
- ploscă = sticlă (pentru băuturi)
- scăpătat = sărăcit
- beșcelit = certat
- stă la givan = stă de vorbă
- chicit = reparat / aranjat
Moldova
- păpușoi = porumb
- a căta = a căuta
- clondir = vas de sticlă
- pălit = lovit
- chindie = amurg
- chișleag = lapte acru (origine ucraineană)
- perje = prune
Poți descoperi multe alte regionalisme în funcție de regiune și pe site-ul regionalisme.ro
Apariția și însemnătatea regionalismelor
Regionalismele sunt specifice unei anumite zone. Ele pot apărea din varii motive însă cel mai adesea, acestea s-au format din:
- Izolarea geografică față de alte județe / zone
- Influențe externe în acele zone (influență săsească, maghiară, sârbă, rusă etc)
- Moștenirea istorică – tradiții transmise prin viu grai din generație în generație
Tipuri de regionalisme
La fel ca și în cazul arhaismelor, regionalismele pot fi:
Fonetice
Se referă la pronunții locale specifice anumitor regiuni, chiar dacă cuvântul este același. Se pot schimba sunete (vocale sau consoane), accentul sau intonația.
Exemple:
- cheie → chie (sudul Olteniei)
- fier → hier (unele zone din Ardeal)
- știu → ștuiu (Maramureș)
- lapte → lopte (în unele sate din Banat)
_Acestea nu sunt considerate greșeli, ci reflexe dialectale.
Lexicale
Exemple:
- păpușoi (Moldova) = porumb (standard)
- harbuz (Basarabia, nordul Moldovei) = pepene verde
- zacuscă (Muntenia) = în unele sate din Ardeal poate fi numită ghiveci
- curechi (Banat, Ardeal) = varză
- laba (în Maramureș pentru „mână” sau „palma deschisă”)
Acestea pot genera confuzii pentru vorbitorii din alte zone.
Morfologice
Sunt forme gramaticale (verbe, substantive, adjective) modificate față de limba standard, în special la conjugări și declinări.
Exemple:
- ieșirăm (în loc de „am ieșit”) – perfectul simplu în Oltenia
- mergemi (în loc de „mergem”) – Banat
- făcură (în loc de „au făcut”) – Ardeal
- dădui (în loc de „am dat”) – folosit în Muntenia și Oltenia
Morfologia e influențată de conservarea unor forme arhaice sau de evoluții proprii regiunii.
Sintactice
Acestea apar atunci când structura frazei este diferită față de standard, adesea influențată de limbajul colocvial sau de sintaxa altor limbi (în zone bilingve).
Exemple:
- „Ce-ai cu mine, că nu-ți făcui nimic?” – Oltenia
- „Cum să nu vin, dacă m-o chemat?” – Ardeal (folosirea lui „dacă” cu sens afirmativ)
- „Unde te duci tu acuma așa de dimineață?” – Moldova (topica diferită)
Aceste structuri pot părea greșite pentru un vorbitor din altă zonă, dar ele sunt naturale local.
Semantice
Aici este vorba despre cuvinte existente în limba română standard, dar care au un sens diferit într-o anumită regiune.
Exemple:
- a călca = „a merge” în Ardeal (vs. sensul standard: a păși pe ceva)
- brânză = doar brânză de vaci în Moldova (în Ardeal include toate tipurile de caș)
- a purta = a duce în Maramureș (ex: „O purtai la bunica” = „Ai dus-o la bunica”)
- fraged = în Ardeal poate însemna și „tânăr”
Acestea sunt adesea surse de ambiguitate între vorbitori din zone diferite.
